Crezi ca sunt falsa?

De ce crezi asta? Pentru ca plangeam seara de seara, adormeam cu lacrimi in ochi si dimineata ma purtam ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Pentru ca inima mea era distrusa, dar eu zambeam, iar cand lumea ma intreba cum ma simt, eu raspundeam ca sunt bine. Adevarul este ca ma simteam ca naiba si da, nu lasam sa se vada, ca sa nu va ingrijorati voi. Si mi-a iesit perfect…nimeni nu si-a dat seama ca nu eram bine si ca aveam nevoie doar de o imbratisare si de un simplu “sunt langa tine”. Toti imi vedeati doar zambetul imens, dar nimeni nu mi-a vazut ochii tristi. Zambetul care inlocuia lacrimile.

Este o mare diferenta in a fi fals si a fi distrus pe interior.

Si doar o adevarata luptatoare ar putea sa se ridice in fiecare dimineata zambind, dupa o noapte plina de lacrimi amare, ganduri amagitoare si amintiri frumoase care acum nu mai exista.

Deci daca tu crezi ca niste zile proaste m-au facut sa devin o persoana falsa, atunci nu meriti nici cel mai fals zambet.