Vine un moment cand te gândeşti ca in viaţa nu e loc pentru regrete, dar daca ar fi sa aleg unul singur ar fi ca de cele mai multe ori imi dau seama cat de mult preţuiesc o persoană numai dupa ce aceasta iese din viaţa mea si atunci regret. Regret ca fac tot posibilul sa o aduc in viaţa si inima mea si ajung sa ţin la ea, apoi apare iubirea reciprocă si totul e roz pentru un timp, dar asa cum stelele decid sa mai dispară de pe cer si sa lase loc norilor negri asa decizi si tu sa dispari din inima mea si in locul curcubeelor sa lasi sa mi se formeze cicatrici prea urâte pentru orice suflet.
Si nu regret faptul ca m-ai lăsat, regret ca realizez abia dupa asta cat de mult ai însemnat si însemni pentru mine. Imi dau seama abia atunci cand te-am pierdut cât de mult te pot iubi. Imi dau seama ca am nevoie de tine si de tot ce însemni tu. Imi dau seama ca totul era perfect cand eram împreună. Imi amintesc cu drag toate momentele frumoase. Când cel mai minunat lucru era sa ma strangi tare in brate, sa-mi lipesc obrazul de pieptul tău, sa-ti ascult bătăile inimii şi parfumul tau sa-mi inunde simţurile. Sa-ti privesc ochii ciocolatii si sa-mi zambesti, sa ma săruţi pe frunte si sa-mi soptesti ca sunt prințesa ta mică si ca ma iubeşti mult, dar si momentele mai puţin plăcute, le făceai sa pară fara importanta si cu un singur zâmbet alungai norii negri. Daca nu mai eşti al meu cine o sa ma scape de nori?
Si atunci cand umbrele ma vor învălui si viata si-ar pierde sensul cine o sa-mi mai şteargă lacrimile? Cine o sa-mi mai sărute obrajii îmbujoraţi si imi va opri suspinele? Cine imi va aminti sa respir?
Ce lucru banal... Sa respiri... Dar nici respiratul nu-si mai are sensul daca nu-ti inspir parfumul.
Deci da, regret ca nu mai am parte de toate aceste lucruri, regret ca duc lipsa afecţiunii tale și regret ca nu mi-am dat seama mai devreme ca tu nu ai intrat in inima mea, ci mi-ai devenit inima însăşi, pentru că asta eşti, inima mea, tot universul meu. Fiecare bătaie a ei iti este adresată ţie, iti cântă numele cand e fericită si fiecare suspin e din cauza ca nu bate alături de a ta, ca nu se afla in braţele tale protectoare.
Si acum?
Acum nu mai e nimic de făcut.
Inima mea vei fi mereu, chiar dacă nu pot sa te ţin in brate.
